Interviul zilei
Despre noi
ADEVARUL SI FRICA DE ADEVAR
Domeniu: cultura
Data: 2007-09-27
Credeti sau nu, dar adevarul nu poate fi cunoscut întotdeauna sau în totalitate,în primul rând, datorita fricii de a-l prezenta. Bineînteles ca ne referim, aici si acum, la acele adevaruri care stau în spatele minciunii, la acele adevaruri care, daca ar fi cunoscute, ar duce la inversarea unor valori, la schimbarea unor situatii sau chiar destine, la descifrarea unor enigme, a unor fraude, a unor abuzuri. Dar … cei care ascund adevarul în spatele minciunii sunt de obicei cei puternici, cei tari, cei cu bani, cei cu relatii, cei cu functii, iar cei care ar putea scoate adevarul la lumina sunt mai întotdeauna, niste subiecti marunti a caror existenta este strâns legata sau cel putin conditionata de existenta mincinosilor. Cum sa-si permita un amarât de functionar sa-i spuna sefului sau ca minte, ca este incompetent, infatuat, carierist, duplicitar. Daca si-ar permite asa ceva ar fi pentru ultima oara când o face în calitate de angajat. Desi stie precis ca are dreptate se abtine de la a spune adevarul si daca are un pic de bun simt, tace, iar daca nu, minte si el cu nerusinare:„—Sefu, om ca matale mai rar! Sa-ti dea Dumnezeu sanatate ca ai grija de noi, ca esti valoros si tii la oameni, ca nu te intereseaza decât binele institutiei, ca te tii întotdeauna de cuvânt si de promisiune. La mai mare!” Seful i-a zâmbit întelegator si desi nu era programat pentru avansare, taie pe altul de pe lista (unul clontos) si-l promova pe lingau într-un post cheie. Minciuna, pe lânga faptul ca este utila, este si încurajata. De data aceasta, ca si în multe alte cazuri asemanatoare ea aduce un beneficiu ; adevarul ar fi adus un dezastru. Pentru ce optam atunci? Nici atunci când erijati în judecatori suntem pusi în situatia de a analiza sau aplana un conflict, nu suntem sinceri. Si nici n-ar fi cazul. Abia aici si acum trebuie sa uzezi de diplomatie ca sa împaci capra cu varza … Caci ce este diplomatia decât mascarea adevarului prin minciuni credibile foarte bine ticluite. Diplomatia este reversul intrigii. Haimovici blanarul, statea cu gospodaria între Gheorghe si Arvinte, doi tarani înstariti, certareti si cârcotasi care se aveau ca si câinele cu pisica. Se certau si porcaiau, îsi trimiteau amenintari, injurii. Nu-l interesa pe Haimovici reletiile dintre cei doi. El se avea bine cu amândoi. Doar ca de la un timp, relatiile dintre Gheorghe si Arvinte se tensionara în asa hal încât ambii amenintau ca-i da foc celuilalt. Haimovici nu era chiar atât de prost încât sa nu înteleaga ca o data cu românii ar fi ars si el din temelii. Dupa nopti de nesomn si neliniste se hotarâ sa intervina între ei, sa-i împace. Statea de vorba cu unul, apoi cu celalalt, dar degeaba.Si atunci a aplicat tehnica minciunii sfruntate. S-a dus la Gheorghe si i-a zis:--Mai Gheorghe, cum ai facut tu, de te lauda Arvinte?--Pe mine, sa ma laude animalul acela?--Ei, uite ca da. Stii ce mi-a zis?--Zi-i, ca-l omor!--Ma rog, omoara-l dar el era de parere ca indiferent cât de prezevenghi ai fi tu, esti dintre cei mai buni agricultori din sat si iubitor de animale, ca n-are ce face dar trebuie sa recunoasca ca ai o gospodarie frumoasa care-ti face cinste.--Poftim… ? A zis el asta?--Asa sa ai tu parte de copii, daca te mint. Si a mai zis ceva …--Ce?--Ca … ma rog ….--Ca ce? Zi-i bre!--Ho, mai, ca e de bine.--Miram-as !--A zis mai prostule, ca-i este dor de-o petrecere cum faceati voi în tinerete, ca partener de pahar ca tine nu a mai pomenit.--A zis el asta?--A zis, bre. Era catranit din cale-afara ca l-au gasit doftorii bolnav si m-a rugat cu juramânt sa nu-ti spun de boala…--Mai, fir-ar sa fie…. Dupa masa, s-a dus Haimovici la Arvinte.--Mai Arvinte, cum ai facut tu ca te lauda Gheorghe?--Ce-a mai scornit capcaunul acela. Zilele astea ai sa ai parte de caldura mare domn Haimovici. O sa arda ca un cuc în cuib.--De ce esti prost? Gheorghe tocmai zicea …--Ce-o zis bre?--Ca trebuie sa recunoasca ca tu esti unul din cei mai buni gospodari din sat.--Cum sa zica el asa ceva?--Io-te ca o zis si gata. Si-o mai zis …--Ce-o mai zis?--Ca în tinereta erai cel mai bun la hora si la claci.--Fugi, bre …--Numai ca acum de când l-or gasit doftorii bolnav …--Ce? Cine?--M-o rugat cu juramânt sa nu-ti pomenesc nimic de boala …--Ei, … lasa ca …--Singura dorinta este sa mai faceti o data un chiolhan ca pe vremuri si sa te mai auda cântând romante …--Bre, asta nu-i abureala?--Daca eu n-am ce face si-ti spun …asa-mi trebuie. Seara când au luat vitele de la cireada, mare fu mirarea satenilor sa vada cum Gheoghe si cu Arvinte se spionau tacuti pe sub sprâncene, fara sa se mai înjure si sa se mai ameninte ca de obicei. Fiecare din cei doi dusmani îsi spuse în sinea lui, ca „drept a grait ovreiul, se pare ca mârlanu ista se cuminteste”Dupa înca doua zile, Haimovici îi facu sa creada unul despre celalalt ca duminica, celalalt se duce la biserica sa doneze câte un tol pentru iertarea pacatelor si împacare între vecini. Suspiciosi, au ales din gospodarie cel mai frumos covor si duminica au dat nas în nas cu pachetul subsuoara, la slujba. Nu si-au vorbit. Dar fiecare a ramas convins ca celalalt regreta cearta asta de lunga durata si ca ar vrea sa se împace. Ca sa-si ia de-o grija cu nebunii, Haimovici mai facu una boacana. Puse la cale un zaiafet cu mâncare si bautura, la el acasa si-si invita vecinii sa petreaca împreuna. Îi spuse la fiecare ca ideea petrecerii era a celuilalt. Dusmanii îmblânziti de ovrei cu vorbe mestesugite si mincinoase, cedara în cele din urma si venira la pace.--Ia hai mai prezevenchilor, dati-va mâna si pupati-va. Cei doi fosti combatanti, s-au privit suspiciosi.--Pai daca Arvinte si-o schimbat parerea despre mine …--Pentru ca si tu ti-ai scimbat parerea despre mine …--Gata mai. Ia uita-ti-va la voi, ce falnici si frumosi sunteti. N-ati fost voi prieteni de pahar, puslamalelor ? Ia încingeti câte o ulcica de ambrozie si un calup de berbec la protap. Uite-asa mai! Cu doi vecini buni ca voi nu-mi mai este frica de nimeni si de nimic. Mai întâi timid, apoi mai cu curaj, cei doi dusmani au trecut înapoi la prietenie, încingând o caterinca de pomina în curtea ovreiului, cu mâncare bautura si joc. Vazând proportiile dezastrului – consum si deranj- ovreiul vorbea singur:--Împacare mi-o trebuit, împacare am …Autori: Traian CALANCIA
MORALITATE SAU CHESTIE DE BUN SIMT ?
Domeniu: editorial
Data: 2007-09-27
Tot mai des suntem la dispozitia imbogatitilor si parvenitilor de tip Dinu Paturica, a palavragiilor, impertinenti prin formatie si incultura, care încearca sa se impuna prin forta si abuz dupa principiul legionar.Din fericire, la noi în zona, nu e cazul, dar tara geme de astfel de exemplare. Politica româneasca cunoaste destule exemple de acest gen Legea nu te apara împotriva acestora ci din contra îi ajuta tot pe ei sa obtina privilegii si retrocedari ale unor bunuri asupra carora nu au nici un drept logic si pentru realizarea carora nu au nici un merit. Dar legea este lege si buna sau rea trebuie respectata. Ce sa înteleaga bietul român de rând când vede secventele televizate cu salile goale ale parlamentului, cu alesi ai neamului care dorm în timpul sedintelor, cu circul unor fractiuni ale unor partide sau al unor scapatati mintal ajunsi din greseala unde nu trebuie sau care si-au cumparat locurile pe care le ocupa. Ce sa creada taranul român renumit prin mintea ascutita si logica sanatoasa, când a vazut de-a lungul anilor, agricultura tarii condusa de un inginer electronist, învatamântul condus de un inginer mecanic, sanatatea condusa de un contabil, armata condusa de un avocat si alte anomalii de acest gen. Asta este politica, asta este viata, cui nu-i place sa plece din tara. SI sunt destui cei care si-au parasit familiile, locul de bastina si au plecat slugi la straini pentru un pumn de bani în plus, pentru o speranta de viata mai buna.Dar românul, tot român ramâne.Odata ajuns acolo, ori se apuca de furat, ori îsi înseala (tot) conationalii, se apuca de prostii, îti uita familiile si copii întemeindu-si alte familii si semanând jale si saracie în sufletul celor de acasa. Cei putini, care muncesc cinstit, odata întorsi nu se mai duc, preferând pâinea româneasca, cozonacului european. Si dintre acestia, unii vin aici cu ifose de domni si pretentii de mahari ca si cum noi nu am sti ce îndeletniciri „placute” au avut ei dincolo. Macar au bunul simt si nu-si irosesc fara rost întregul câstig, construind case sau cumparând utilaje, masini, diverse. Si uite asa creste nivelul de trai al românului si guvernantii indiferent care si din ce perioada au fost sau sunt la conducere se lauda ca e meritul lor. Bravo, neica! Si de ce n-ar fi, ca doar datorita lor si conditiilor de viata create , au plecat românii la câstig. Care este pretul acestui câstig? Economia locala destabilizata, familii destramate, copii traumatizati psihic si privati de educatia elementara a parintilor exact la vârsta când au cea mai mare nevoie de ea, amploarea delicventei juvenile, a fenomenelor antisociale, crearea unui climat de incertitudine si falsa legalitate, crearea unei generatii de tineri tarati din punct de vedere moral si educational cu goluri în formatia structurala, foarte greu sau chiar imposibil de acoperit. Sa nu ne miram deci de anomaliile întâlnite de zi cu zi, de lipsa unei motivatii a actiunilor deconcertate ale concitadinilor nostri, de lipsa de discernîmânt a unor gesturi si practici. Cum se manifesta aceasta ? În primul rând prin demagogie. Una spunem si alta facem.- Condamnam coruptia, dar noi însine dam spaga atunci cand nu suntem capabili sa ne rezolvam legal o problema. - Dam mita medicilor, încercând sa ne „cumparam” sanatatea pentru ca stim sigur ca altfel nici nu se uita la noi.- Mintim cu nerusinare si uzam de tertipuri josnice, cheltuind mult pentru o pensionare pe motive medicale si asta fortati de imposibilitatea gasirii unui loc de munca. Cine, în ziua de azi, mai angajeaza un individ si mai ales o femeie cu vârsta peste 45 de ani? Nimeni, absolut nimeni. Nu vreau sa dau explicatii de ce.- Iubim cainii, dar urâm copii. Cunosc „cocoane bine” de pe la noi, care cumpara salam si hranesc cainii de la balcon, în timp ce refuza o bucata de pîane ceruta ,la usa, în numele Domnului – fie si de un tigan. Fac tambalau si tevatura mare daca dai cu o piatra în câine, dar au la activ cel putin doua întreruperi de sarcina ...Unele femei cresc cu stoicism si cheltuiala câini sau pisici , dar trec nepasatoare pe lânga copii oropsiti de soarta. Si stiti de ce? Nu fug de treaba sau de responsabilitati, fug de educatie, de calvarul unui rost în viata, al unei locuinte , al unei profesii si mai ales al unei slujbe ,pentru viitorul copillui. Vesnica replica: ” --la ce sa-l fac, daca nu am ce sa-i dau? Daca nu am eu cu ce trai, lui cu ce sa-i fac un rost în viata ?” Vesnica problema: ce le dam copiilor? Unii le dau prea mult,altii mai putin, altii le-ar da dar nu au ce.Diferenta de optica : O mama cu 7 copii era considerata , înainte, o mama eroina, acum e considerata nebuna.- Ne place sa circulam pe strazi curate , bine facute dar nu ne straduim sa avem grija de pastrarea curateniei si întretinerea acestora în continuare. Ca un facut, cetateanul nostru parca înadins gaseste metode de distrugere a tot ceea ce s-a construit cu truda si cheltuiala. Primavara – si nu numai – atunci când se face toaleta curtilor si gospodariilor, la refacerea santurilor de-a lungul strazilor, un obicei foarte daunator practicat este acela de a scoate pamântul din sant si al depozita si chiar împrastia pe sosea, peste piatra adusa cu truda si cheltuiala în încercarea de modernizare a drumurilor. În felul acesta rolul pietrei se anuleaza si drumul de acces redevine ulita desfundata de altadata. In afara de asta, la denivelarile sau gropile care apar oricum ar fi, pseudogospodarii depoziteaza gunoi, resturi materiale de constructii ( tigla, caramida, chirpici, moloz) provenite din demolari, peste care, ca sa fie prostia completa, pun ...pamânt. În timpul toamnei, partea carosabila a drumurilor este împânzita în sate (si nu numai) cu clai de porumb nedesfacat sau gramezi de floarea soarelui, pe care, aceeasi „gospodari” le depoziteaza din comoditate. Gunoiul ramas, se amesteca cu pamânt si piatra, periclitând circulatia si erodând strada. Ca „tacâmul” sa fie complet, veti mai gasi pe carosabil, abandonate, remorci sau utilaje agricole defecte care ierneaza sau îsi au salas permanent, spre disperarea celor care doresc sa circule reglementar. Dar, calvarul nu s-a terminat. VIN VACILE ! Desi, la nivel local, s-a reglementat si discutat cu cetatenii pe unde sa circule vitele care merg la cireada, unii cetateni, din spirit de fronda si teribilism, trec intentionat pe unde este interzis. Sa nu mai povestim de stradutele mai mici prevazute cu trotuar, unde preacinstitii gospodari circula cu vitele numai pe trotuare. Dimineata mai ales când vitele merg însotite si dirijate expres pe trotuar, colecta de balegar ramasa dupa trecerea lor face imposibila circulatia cetatenilor. De multe ori nu poti iesi din curte, pentru ca onor vecinul te-a gratulat cu un „cadou” taman în fata portii. Orice dialog de lamurire a situatiei create, se loveste de indolenta si impertinenta celor vizati.„—Bade Ioane, de ce circuli cu vitele pe trotuar?-- Ei, ce stie animalul, domnule?-- < Animalul> ar trebui sa stie ca vitele nu circula pe trotuar ...”Si ar mai fi multe de zis, multe nereguli de prezentat, dar niciodata nu vom reusi sa le analizam pe toate.Si uite asa, ajungi sa te întrebi: Anomaliile prezentate, constituie o problema de moralitate sau o chestie de bun simt ?Autori: CICLOP
NARAVUL DIN FIRE ...
Domeniu: cultura
Data: 2007-09-27
Statea la intersectia ulitei care dadea spre casa lui, cu soseaua care traversa satul. Era seara. Vecinii treceau pe lânga el grabiti, care cu vitele de la cireada, care cu galeti cu apa, care cu sapa în spate de la prasit.Mirosul de tutun si de alcool de la crâma lui State, razbatea pâna aici. Se auzeu si frânturi de glasuri scapate de sub control, si crâmpee de cântece deocheaete. Îi reveni în minte observatiile nevestei:--Uita-te la vecinii tai, Petrica! Toti sunt oameni gospodari, toti au o preocupare, gradina, vite, câmp, .... dar tu? Tu nu stii decât sa bei. Pleci dimineata de acasa si vii seara beat. Si pentru ca nu te mai satura Dumnezeu, îti mai cumperi si o jumatate sa ai peste noapte. Ce s-a ales din tine barbate? Cine o fi gândit atât de prost, sa scoti la pensie oameni tineri în putere si sa le dai si o groaza de bani?--Ce vrei , fa? Ai trait de pe urma mea si a CFR-ului si ai trait bine. Acu, am pensie mare pentru ca munca din gara nu se compara cu cea de la ...bucatarie. Nu tu ai stat noptile pazind marfurile din vagoane, cu frica în sân, ca vin hotii sa-ti dea în cap, sau sa adormi câteva minute între doua trenuri, pe o banca de lemn, sub cerul liber, nu tu ai facut tura dubla sau tripla, pentru ca nu-ti venea schimbul si nu aveai voie sa parasesti serviciul, nu tu ai rabdat de frig sau de foame în iernile friguroase sau sa te sufoci de caldura în verile toride, îmbracat obligatoriu în uniforma, nu tu ai suportat controale inopinate, absurde, tendentioase, nu tu ai tremurat amenintat de grupuri galagioase de calatori beti sau de tigani agresivi pusi pe harta sau pe distrus mobilier, nu tu ai alergat de la biroul de miscare la bariera – si retur - de trei ori pe tura, nu tu ai orbecait noptile prin triaj schimbând macazul sau aprinzând un felinar cu gaz tocmai la ...mama masii ...--Ho, ca stiu. Mi-ai mai spus. Dar de ce nu spui nimic , Petrica, de gagicile care bântuie noptile prin gara, asteptând trenuri sau calatori , sau poate ...mai stii, cfr-isti?--Poate, dar stii ca eu sunt familist convins.--Ma crezi proasta, Petrica? Familist convins nu poate fi decât un impotent sau un tâmpit, iar tu dragule, nu prea ai asemenea calitati. De ce nu zici nimic de escapadele tale din noptile de serviciu, naiba stie unde si cu cine, ca atâta minte am si eu sa urmaresc kilometrajul de la masina, de ce nu spui nimic de mismasurile tale cu ... --Manânca tu rahat , ca cine te-o auzi te-o si crede. Când veneam cu bani acasa, erau buni?--Aduceai si tu cât voiai, ca restul. ...--Care rest? Îti aduceam salariul întreg? Ce-ai mai fi vrut? Te-a interesat vreodata cheltuielile masinii, cauciucuri, ulei, combustibil, piese de schimb, întretinere de alt gen sau reparatii ? --Si de baut, de unde aveai?--Ce-ti pasa, de vreme ce nu luam din salar? Acu daca nu mai am mismasuri, sigur ca iau din pensie. E pensia mea, muncita de mine, e dreptul meu sa ma odihnesc deacum, sa ma distrez si eu aleg modul în care o fac.--Alege Petrica, pâna te-oi gasi odata pe sub gard, satul de toate si te-oi duce cu popa prin fata crâsmei fara sa mai opresc.--Ba ai sa opresti, sa iasa baietii cu câte una mica la întâlnire si sa-mi pui si o jumate la drum ... fara pachetel; ca pachetel nu-mi faceai tu nici când trebuia.-Te-oi face eu pachetel pe tine. Sî stii ca-ti cumpar copârsiu sa nu umblu lelea dupa el, când îi pica de bautura.Si s-a tinut de promisiune, muierea. Într-o seara, întorcându-se acasa, vazu sicriul pe prispa. Nu i-a picat bine, dar n-a comentat. Într-o alta seara, procletul de muiere il puse în carare, fara capac, astfel ca se înpiedica de el. Ametit cum era, îi veni ideea sa se culce în el. Se aseza cu fata în sus si privind nostalgic spre bolta înstelata, dupa ce mai trase o dusca din nelipsita jumîtate cu care venea acasa, adormi. Muierea fu pe faza. Propti capacul deasupra sicriului si puse pe el si un pietroi greu aflat prin preajma.--Lasa ca vorbim noi când te-i trezi. Te lecuiesti tu de bautura când o sa vezi unde te gasesti – bodogani ea de una singura, plecând la culcare.Dar somnul îi fu zbuciumat, cu cosmaruri si vise urâte. Se trezi îngrijorata si se duse întins la sicriu. Daca a murit? Auzind ceva foiala înauntru, rasufla usurata. Astepta sa vada ce se întâmpla. Petrica deschise ochii. Era întunerec. Încerca sa se miste dar parca era legat.Pipai în jurul sau si îsi dadu seama ca se afla închis în ceva. Sicriul? Era mort? Un mort ... viu? O arsita teribila îi inunda gâtul. Ce bun ar fi fost acum un pahar cu apa, sau mai bine zis un pahar cu votca. Pipai în jur dupa eterna jumatate care îl însotea dar simti, dezamagit, ca era goala. Era înca beat? Da, era beat tare.Totul se învârtea în jurul sau. Era în cimitir? Era îngropat de mult? O fi singur aici? Auzi miscare alaturi de sicriu si din instinct ciocani în lemn. Femeia înlemni de frica. Cu o voce ragusita de groaza, raspunse monosilabic, ca de pe cealalta lume:--Ce doresti ...mortule?--Aaaa ....mort, da ....Vecine, mi-e sete ....Nu-mi împrumuti o juma de votca pâna la ... parastasul de patruzeci de zile?Autori: Traian CALANCIA
Toamna liberala, un festival al disputelor politice
Domeniu: politica
Data: 2007-09-27
Organizatia judeteana a Partidului National Liberal v-a organiza în perioada 28-3o septembrie 2oo7 un festival intitulat “TOAMNA LIBERALA” în trei localitati importante ale judetului respectiv municipiul Dorohoi, orasele Saveni si Darabani. Presa din judet a comentat aceasta initiativa liberala mai cu seama refuzul primarilor din Dorohoi si Saveni de a autoriza aceasta manifestare potrivit celor spuse de d-l Liviu Cimpanu presedintele organizatiei judetene a PNL. Referitor la acest aspect am dorit sa aflam punctul de vedere al primarului orasului Saveni d-l Traian Romaniuc care ne-a declarat : “Chiar ca nu stiu ce i s-a putut întâmpla d-lui deputat Cimpanu care s-a manifestat atât de nepoliticos fata de primarii PD. Toate informatiile furnizate de domnia sa, presei referitor la acest eveniment ce urmeaza a se desfasura la Saveni sunt total eronate. Am dat acceptul înca de acum o saptamâna ca aceasta manifestare sa se desfasoare pe baza sportiva a orasului aflata în centrul orasului, la circa 30 metri de primarie si care îndeplineste toate conditiile pentru desfasurarea unei asemenea manifestari.Probabil ca însasi acceptul l-a deranjat vadit pe d-l deputat, dar asta este problema domniei sale. Le doresc succes în desfasurarea actiunii si sper ca vor face si ceva concret pentru orasul Saveni, pentru ca Pietonalul despre care domnia sa afirma ca a fost realizat cu fonduri date de Guvernul liberal este iarasi o informatie gresita acesta fiind realizat prin contractarea unui credit de la Banca Comerciala Româna de catre Primaria orasului Saveni.”
Autori: Vasile TIMOFCIUC
Se pare ca Programul Samtid nu rezolva problema aprovizionarii cu apa a orasului Saveni
Domeniu: actualitate
Data: 2007-09-27
Daca sectoarele reabilitate pe aductiunea Saveni-Negreni nu vor fi conectate la sistemul existent riscam ca toata perioada de iarna sa stam numai in avarii adeclarat d-l Constantin Dimache seful Sectorului Saveni al operatorului judetean de distributie a apei Apa Grup Botosani. El a mai aratat ca si statia de pompare necesita lucrari de reparatii urgent e ,dotarea acesteia cu pompe care sa asigure debitul de apa necesar nevoilor populatiei orasului si agentilor economici. Stiu ca se fac eforturi atit din partea administratiei locale cit si din partea operatorului pentru a determina firma turca care are obligatia sa execute aceste lucrari sa le finalizeze in cel mai scurt timp dar ritmul lent in care isi desfasoara activitatea este departe de a ne da sperante ca aceste lucrari vor fi finalizate in termenul prevazut in contract. In urma contorizarii ne confruntam cu problem e deosebitela caminele amplasate la abonati mai ales in urma precipitatiilor abundete cind pur si simplu acestea sunt aruncate la suprafata de presiunea apei .producind avarii ce duc la mari pierderi de apa in sistemul de alimentare. Autoritatile locale sunt absolvite de vina problemelor cu programul SAMTID la Botosani. Executivul Consiliului Judetean asteapta o adresa ministeriala care sa certifice acest fapt. Din informatiile vicepresedintelui Marcela Lozneanu, în urma unei analize, reprezentantii Ministerului Lucrarilor Publice si a Locuintelor au constatat ca administratia publica locala nu se face vinovata de întârzierea lucrarilor. "Este important pentru noi din punct de vedere juridic. Astfel avem justificare în fata beneficiarilor, respectiv populatia, care îsi îndreapta privirea când lucrurile nu merg bine spre administratia locala", a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Botosani.Autori: G.S.
Prefectul Sorescu în vizita la Saveni
Domeniu: politica
Data: 2007-09-27
Continuându- si vizita în localitatile judetului miercuri 19 septembrie, noul prefect al judetului Botosani Gheorghe Sorescu însotit de consilierii sai Florin Turcanu si Sorin Clim, s-au deplasat la Saveni într-o vizita normala de cunoastere a problemelor cu care se confrunta aceasta comunitate. Cum era si firesc prima institutie vizitata la Saveni a fost Primaria orasului unde timp de aproximativ o ora prefectul a purtat un dialog cu primarul orasului, d-l Traian Romaniuc cu privire la programele derulate în oras, dar mai cu seama cele de perspectiva. Principalele probleme puse de primar spre atentia prefectului au vizat alimentarea cu apa a orasului, aductiunea cu gaz metan , investitiile din scoli, reabilitarea locuintelor în care locuiesc cetatenii de etnie rroma, atragerea de investitii în aceasta localitate, pentru care a solicitat sprijin din partea Prefecturii judetului. Documentându-se cu problemele administratiei locale, prefectul a apreciat eforturile acesteia pentru modul în care s-a implicat pentru rezolvarea lor si a dorit sa viziteze doua institutii, respectiv Liceul "Dr.Mihai Ciuca" si Spitalul orasenesc Saveni. Pentru institutiile vizitate prefectul a avut numai cuvinte de lauda. Pe toata durata vizitei, în institutiile orasului, prefectul a fost insotit de primarul orasului. De retinut faptul ca prefectul si-a aratat toata disponibilitatea pentru a sprijini demersurile autoritatilor locale pentru sustinerea unor proiecte de interes major pentru orasul Saveni, chiar daca primarul este PD-ist. Acesta a declarat: "Sunt multumit de dialogul purtat cu prefectul judetului care a promis ca va sprijini proiectul de aductiune de apa si investitiile din scoli".Autori: G.S.
În dialog cu dl. Traian ROMANIUC - Primarul Orasului Saveni
Am vazut în viata întotdeauna o scoala la care trebuie sa înveti cum sa traiesti frumos
Domeniu: administratie
Data: 2007-09-05
1)-D-le primar, îmi aduc aminte perfect ca la investirea dvs. ca sef al administratiei orasului Saveni, dupa alegerile din 2004, imediat ce ati depus juramântul, ati dat citire unui program personal care, unora dintre cei prezenti li s-a parut de domeniul fanteziei. Am auzit atunci opinii ale unor consilieri locali cum ca "va veti rupe singur gâtul" - ca sa citez o expresie -, fiindca cei care au fost la cârma orasului dupa 1989 nu s-au aventurat în mari promisiuni si au guvernat bine mersi. Ati fost sigur atunci ca veti reusi sa realizati promisiunle electorale?Programul pe care l-am prezentat la investirea mea ca primar al orasului Saveni, în iunie 2004, a fost unul realist, fundamentat pe cunoasterea problemelor existente în oras,si a resurselor umane, materiale si financiare care sa sustina realizarea lui. Veneam pregatit la conducerea orasului, cu experienta acumulata în administratie, nu numai înainte de 1989, ci si în cele trei mandate de consilier local de dupa aceasta data. Stiu ca, la început, programul a fost privit cu o oarecare îndoiala, dar cei care erau stapâniti de aceasta indoiala nu tineau cont de un lucru: cetatenii orasului îmi acordau incredere si imi ofereau o sansa, aceea de a arata ca nu întâmplator îmi doream sa ajung primarul orasului, o functie onorabila la care te angajezi numai daca esti convins ca poti face ceva pentru comunitate, iar eu am fost întotdeauna constient ca onoarea de a fi alesul unei urbii nu poate fi compensata decît pe responsabilitate si angajament total pentru a îndeplini promisiunile care au convins electoratul. Iata de ce o spun fara ezitare: am fost sigur ca-mi voi onora marea majoritate a promisiunilor.
2)-În anul 2005 v-ati facut încalzirea, cum se spune. În 2006 ati reusit sa împliniti un obiectiv major din acel program dar si o speranta care îi anima pe savineni de cel putin trei decenii : refacerea infrastructurii asezarii, ajunsa într-un grad avansat de degradare. A fost greu realizarea acestui obiectiv?
Cei care nu au avut, la început, încredere în mine, stiau sigur ca unele lucruri (cum ar fi de exemplu refacerea infrastructurii rutiere despre care amintiti dumneavoastra) sunt imposibil de realizat intr-un timp scurt. Trebuie sa recunosc ca în momentul în care mi-am asumat raspunderea conducerii orasului Saveni nu am stiut nimic despre aceste "lucruri imposibile" si le-am realizat, spre surprinderea multora. În ceea ce priveste dificultatea realizarii acestor lucruri, tin sa precizez ca este întotdeauna greu atunci când nu exista continuitate, atunci când trebuie sa iei totul de la început si sa-ti asumi responsabilitatea pâna la capat. Dar cred ca la acest raspuns trebuie sa mai fac o precizare: nimeni intr-o administratie nu-si poate asuma toate realizarile pentru ca ar ignora astfel munca unei întregi echipe si, în plus, ar parea ridicol. Spun aceste lucruri fiindca stiu ca activitatea in administratie este una complexa, iar realizarile mari au in spate o echipa, nu o persoana. Important nu este numai sa conduci echipa, ci sa mentii un echilibru, sa asiguri un climat propice în care fiecare individ sa-si puna în valoare personalitatea si profesionalismul.
3)-Ati abordat un proiect îndraznet, PIETONALUL, pe care l-ati realizat într-un timp record, apelând la un credit bancar, oferind localnicilor satisfactia unui centru civic modern si cochet. De unde ideea acestui obiectiv edilitar si cine sunt artizanii lui?
PIETONALUL era o idee care a stat pe agenda de lucru a oricarei administratii de dupa înfiintarea orasului in anul 1968. Au fost avansate si discutate variante de proiecte pentru a pune în valoare una dintre cele mai frumos amplasate strazi din zona. Îmi amintesc ca prin 1985 se vorbea despre proiectul utopic al unui pietonal îmbracat în marmura, cu câteva fântâni arteziene. Actuala administratie a preluat nu numai ideea realizarii unui pietonal, dar si-a asumat si responsabilitatea materializarii acestei idei. Cel mai important lucru era sa stabilim ce anume ne doream, un pietonal extravagant, rupt din peisaj si de arhitectura orasului, cum se dorea a fi cel de dinainte de 1989, sau un pietonal care sa placa ochiului, cochet si, în acelasi timp, util pentru cetateni, un pietonal care sa implice costuri la nivelul posibilitatilor financiare ale orasului. Am optat pentru ultima varianta,adica pentru ceea ce vad astazi cetatenii orasului si cei aflati in trecere.
Marea problema era asigurarea finantarii obiectivului si aici se poate scoate în evidenta colaborarea dintre Executivul Primariei si Consiliul local care si-au asumat raspunderea contractarii unui credit bancar pentru ca proiectul sa devina din idee, realitate. Tin sa precizez, si locuitorii orasului trebuie sa stie acest lucru, ca la propunerea Executivului, Consiliul local a aprobat în unanimitate realizarea acestui obiectiv si cred ca aceasta precizare raspunde la întrebarea dumneavoastra.
4)-Posteritatea trebuie sa stie ca anul 2006 va ramâne în istoria Saveniului ca an de referinta, fiindca un cumul de alte obiective au fost transpuse în realitate. Care sunt ele?
Fiecare an îsi gaseste locul în istoria Saveniului, cu toate realizarile si nearealizarile sale. Obiectivele finalizate în 2006 îi aduc orasului Saveni schimbarea la fata de care avea atâta nevoie, o schimbare mult dorita de locuitorii sai iar aceasta schimbare se poate vedea pe srazile Stefan cel Mare, Uzinei,Independentei, Dr. Ciuca,Eternitatii,Petricani,reabilitate si modernizate cu fonduri provenite din UE,de la Guvernul Romaniei si respectiv contributie locala. Prin imprumut bancar asa cum aratam mai sus am realizat Pietonalul si carosabilul de pe strada l Decembrie si Eficientizarea iluminatului public de care beneficiaza toti locuitorii orasului si satelor apartinatoare.Si drumurile comunale Saveni-Bodeasa ,Saveni-Bozieni au fost reabilitate cu fonduri guvernamentale asigurindu-se pe acestea o circulatie corespunzatoare.Alunecarile de teren din partea nord-estica a orasului au fost stopate prin plantarea a 17 ha de padure.
La toate acestea se adaoga investitiile din scoli menite sa asigure conditii optime de desfasurare a procesului de invatamint.Sint investitii importante pentru oras si pentru locuitorii sai,care vor fi uitate mai devreme sau mai tirziu,personal insa nu voi uita niciodata atmosfera de lucru din Primarie si din Consiliul local pe toata perioada derularii acestor obiective.Este minunat sa vezi oameni intr-o echipa animata de dorinta sincera de a schimba fata unei urbii.
5)-Savinenii va cunosc ca pe un gospodar, dar si ca om politic. Sunteti membru al PARTIDULUI DEMOCRAT, sunteti vicepresedinte al organizatiei judetene. Cum se împaca omul politic cu edilul?
La noi se face diferenta între "om politic" si "edil" ca între teorie si practica. Pentru mine a fi om politic si, totodata, primar, înseamna a încerca sa pui în aplicare idei. Desi la Saveni se spune mai mult "primar", decât "om politic", iar oamenii asteapta întotdeauna faptele, înclin sa cred omul politic îl ajuta pe primar sa faca "treaba buna", asa cum îi cer oamenii care l-au ales si care si-au pus toata încrederea în el.
6)-Ati fost unul dintre cei care au dat viata GAZETEI DE SAVENI, publicatie care a reusit sa destepte putin inertia asezarii dar care, din pacate, în absenta unor sponsori constanti, apare sporadic. Nu credeti ca orasul pe care îl conduceti merita acum un periodic local - sa spunem saptamânal sau bilunar? Când va adresez aceasta întrebare ma gândesc ca a venit si momentul revigorarii vietii culturale a asezarii...
GAZETA DE SAVENI soseste întotdeauna atunci când are ceva de spus si este întotdeauna binevenita. Savinenii au nevoie si merita sa fie informati corect, acesta fiind si rolul GAZETEI. In privinta revigorarii vietii culturale sigur ca aveti dreptate aceasta fiind un obiectiv important al administratiei orasului care speram sa-si gaseasca materializarea in perioada urmatoare,asigurarea bazei materiale de desfasurare a unor activitati cultural artistice fiind esentiala.
7)-Cei care îl cunosc pe omul Traian ROMANIUC au sesizat desigur ca a suferit, de când e primar, o singura transformare : a îmbatrânit. A ramas însa acelasi om deschis dialogului, apropiat de cei multi si receptiv în rezolvarea problemelor cu care se confrunta acestia. Succesul deosebit repurtat ca edil (fiindca am auzit din gura multor personalitati politice din judet precum ca în actualul mandat primarul de Saveni are rezultate de exceptie) nu l-au facut înfumurat sau încrezut. Domnule Traian ROMANIUC, cum reusiti sa faceti fata acestor tentatii omenesti, pâna la urma urmei? De ce nu deveniti un primar cu staif?
Am vazut în viata întotdeauna o scoala la care trebuie sa înveti cum sa traiesti frumos. Din fericire la aceasta scoala nu se percep taxe, iar cel mai important examen este întâlnirea cu celalalt. Ceea ce mi se pare mie ca fiind cel mai important este ca persoana publica trebuie sa se arate oamenilor asa cum este ea, fara nici o încercare fortata de a parea altfel, caci oamenii simt întotdeauna teatrul ieftin , sanctionindu-l de fiecare data. În ceea ce ma priveste nu fac nici un efort pentru a ma înfatisa oamenilor asa cum sunt si cum am fost dintotdeauna, iar acest lucru simt ca-mi face bine atât mie cât si lor. Din punctul meu de vedere, toti cei care sunt angajati în functii publice nu trebuie sa uite nici o clipa principiile care i-au determinat sa-si asume aceasta responsabilitate. Oamenii asteapta de la tine fapte, preocupari responsabile si nu schimbari de comportament si atitudini în functie de dorintele tale de imagine. În privinta îmbatrînirii mele este o parere pe care v-o respect. N-ar fi pentru prima data cînd cititorii ar constata ca ziaristii au si pareri care sunt numai ale lor.
8)-Suntem în anul de gratie 2007. Urmeaza 2008. Veti mai candida la un nou mandat de primar al Saveniului? Ce planuri de viitor aveti?
Evident s-au facut multe lucruri bune în perioada care a trecut de la preluarea mandatului, dar trebuie sa recunoastem ca în Saveni sunt înca foarte multe lucruri de facut, iar o data cu intrarea în U.E altele sunt criteriile la care se raporteaza conducerea unui oras. În acest sens se desprind clar câteva obiective prioritare si acestea sunt: modernizarea sistemnului de canalizare si de epurare a apelor uzate, alimentarea cu apa,aducerea gazului metan, demararea a trei mari proiecte de modernizare a strazilor din oras pentru care deja s-au început procedurile existând studiile de fezabilitate pentru o parte din ele. Nu mai putin de 10 strazi vom incerca sa le cuprindem în aceste proiecte cu finantare din fondurile structurale respectiv: Gh.Asachi, S-lt Filipescu, Mihail Sadoveanu, Mihail Kogalniceanu, Stadionului, Tudor Vladimirescu,DobrogeanuGherea,Avram Iancu, Ion Creanga, Eternitatii, având în vedere în acelasi timp reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale Saveni-Bodeasa, Saveni-Bozieni, Chiscareni-Sat Nou, continuarea demersurilor pentru finalizarea prin ANL a treizeci de apartamente predate agentiei înca din anul 2003.
Pentru unitatile de învatamânt, vor începe înca din acest an lucrarile la obiectivele investitionale de la Grupul Scolar "Dr.M.Ciuca" Saveni (Scoala de arte si meserii), investitii ce vor cuprinde: ateliere moderne, cantina cu 100 locuri, bloc de garsoniere pentru cadrele didactice, grupuri sanitare, reabilitari si modernizari la toate corpurile de cladiri existente.
Si cladirile Scolii Generale vor fi cuprinse într-un program de reabilitare si modernizare care sa asigure cele mai bune conditii pentru desfasurarea procesului instructiv-educativ al elevilor. În plan cultural, vom continua demersurile pentru preluarea Cinematografului, modernizarea acestei cladiri si adaptarea ei atât pentru proiectii de filme cît si pentru desfasurarea altor activitati cultural artistice, Saveniul nedispunând la ora actuala de un sediu si o sala de spectacole adecvate. Nu in ultimul rind atragerea investitorilor si crearea de locuri de munca sunt doar cîteva din problemele majore ale comunitatii pe care actuala administratie le are pe ordinea de zi.
În ceea ce priveste viitoarea mea candidatura, trebuie sa spun ca Saveniul are nevoie de continuitate si de oameni carora le pasa cu adevarat de acest oras.
Autori: Vasile Timofciuc
